miercuri, 28 mai 2014

Helix (Helix) pomatia


Statut de protecţie: specie nepericlitată
Cochilia: este sferică, uşor conică, de culoare crem-albicioasă, gălbui-maronie, de obicei cu dungi caracteristice de culoare maronie, cu 5-6 anfracte; apertura are dimensiune mare, la adulţi având marginile uşor răsucite înspre exterior; ombilicul este parţial descoperit
Dimensiunile cochiliei: 30-50 mm diametru si 30-45 mm înălţime; este cea mai mare specie de melc din Europa
Aspectul corpului: are lungimea de până la 10 cm; capul este prevăzut cu patru tentacule, două superioare, mai lungi, în vârful cărora se află ochii şi alte două inferioare, mai scurte, folosite la pipăit; piciorul este musculos
Hrana: este o specie erbivoră, care consumă fragmente vegetale, niciodată ciuperci
Comportament: este activă din primele zile călduroase de primăvară, până în primele zile de toamnă cu temperaturi de îngheţ, când începe să se pregătească de hibernare; iarna o petrece îngropat în solurile afânate, uneori la adâncimi de 30 de cm; pe vreme secetoasă sau foarte călduroasă, îşi retrage corpul în interiorul cochiliei şi îşi sigilează apertura cu o diafragmă din mucus uscat; pe perioada iernii, diafragma este tare, cu conţinut de carbonat de calciu; când se simte în pericol sau când îi sunt atinse tentaculele, se retrage imediat în cochilie; are abilitatea de a-şi regenera fisurile din cochilie, provocate cel mai adesea de desprinderea şi căderea de pe zidurile şi de pe copacii pe care se caţără; se deplasează pe distanţe mici, de 3-6 m; speranţa de viaţă este de peste 20 de ani
Strategii de reproducere: specie hermafrodită, care depune, la începutul lunii iunie, un număr de 40-65 de ouă cu diametrul de 5-7 mm, într-un adăpost pe care şi-l sapă în zonele cu pământ afânat; uneori, fertilizarea poate avea loc şi cu exemplare din alte specii (Helix (Helix) lutescens)
Mecanisme de apărare: când este în repaos, îşi închide apertura secretând o diafragmă specializată cu conţinut calcaros, care-i apără corpul moale de atacul gândacilor prădători
Habitat: marginea pădurilor, grădinile, malul apelor, plantaţiile cu viţă-de-vie; preferă zonele cu substrat calcaros, zonele cu umiditate mare şi temperaturi scăzute
Importanţă: este o specie cu valoare culinară, ce face parte din bucătăria mai multor ţări (Franţa, Italia, Spania); într-o serie de ţări din Europa, a luat amploare deja helicicultura (creşterea în ferme specializate), în vederea consumului alimentar
Specii asemănătoare:
Helix (Helix) lutescens, care are cochilia mult mai conică, cu 4-4,5 anfracte, mult mai mică (27-32 mm lăţime), iar ombilicul complet acoperit
Helix (Helix) pomatia DSC32507
Helix (Helix) pomatia DSC45288
  Exemplarele adulte
Helix (Helix) pomatia DSC35960
Helix (Helix) pomatia DSC39492
Helix (Helix) pomatia DSC37911
Helix (Helix) pomatia DSC140250 Helix (Helix) pomatia DSC75278 Helix (Helix) pomatia DSC34208
Helix (Helix) pomatia DSC83499 Helix (Helix) pomatia DSC52284 Helix (Helix) pomatia DSC52235
Helix (Helix) pomatia DSC140251 Helix (Helix) pomatia DSC105005 Helix (Helix) pomatia DSC11960
Helix (Helix) pomatia DSC52231 Helix (Helix) pomatia DSC140256

  Fertilizarea cu exemplare din aceeaşi specie / ouăle
Helix (Helix) pomatia DSC58039
Helix (Helix) pomatia DSC41154

  Fertilizarea cu exemplare din alte specii - Helix lutescens
Helix (Helix) pomatia DSC105006


  Referinţe:
Cuttelod A., Seddon M., Neubert E. (2011). European Red List of Non-marine Molluscs. Luxembourg: Publications Office of the European Union
Gheoca V. (2013). Edible land snail Helix pomatia's exploitation in Central Romania - legislation, evolution, perspectives. Advances in Environment, Ecosystems and Sustainable Tourism
Korelewska-Batura E. (1999). Helix lutescens Rossmässler, 1837 (Gastropoda: Pulmonata: Helicidae) - its structure, biology and ecology. Folia Malacologica 7(4): 197-240
Machin J. (1968). The Permeability of the Epiphragm of Terrestrial Snails to Water Vapor. Biological Bulletin 134(1): 87-95
Ruud A. B. (2011). Checklist of the land and freshwater Gastropoda of Romania. Fauna Europaea Project

sâmbătă, 17 mai 2014

Planorbarius corneus


Statut de protecţie: specie nepericlitată
Cochilia: are formă de disc; este lucioasă, de culoare maronie, roşie-maronie, oliv-maronie, uşor striată radiar, cu 3-4,5 anfracte dintre care ultima este cea mai mare; suturile sunt profunde; ombilicul este foarte adânc
Dimensiunile cochiliei: 14-40 mm diametru şi 10-17 mm înălţime
Aspectul corpului: corpul are colorit maroniu, roşu-maroniu, gri-maroniu; piciorul este scurt
Hrana: se hrăneşte cu fragmente de plante în descompunere, alge verzi
Comportament: pe perioada iernii, se îngroapă în mâlul de pe fundul bălţilor; suportă foarte bine perioadele de secetă, precum şi apele puţin oxigenate; poate atinge vârsta de 3-4 ani
Strategii de reproducere: primăvara şi toamna, depune 12-40 de ouă într-o capsulă alungită, de 8-15 mm, pe care o fixează pe plantele acvatice
Mecanisme de apărare: când este ameninţat, uneori eliberează o picătură roşie de lichid; are capacitatea de a-şi regenera tentaculele smulse de prădători
Habitat: populează apele dulci stagnante sau lin curgătoare, lacurile, râurile puţin adânci, mlaştinile; preferă apele calcaroase
Paraziţi:
Prosthogonimus ovatus, un vierme trematod endoparazit al tractului digestiv
Apatemon gracilis, un vierme trematod care endoparazitează sistemul digestiv în stadiul larval
Hypoderaeum conoideum, o specie de vierme trematod
Syngamus trachea, un vierme nematod
Planorbarius corneus DSC35014
Planorbarius corneus DSC32328
Planorbarius corneus DSC32324
Planorbarius corneus DSC32321
Planorbarius corneus DSC45377
Planorbarius corneus DSC51660 Planorbarius corneus DSC101592 Planorbarius corneus DSC148492


  Referinţe:
Faltýnková A. (2005). Larval trematodes (Digenea) in molluscs from small water bodies near České Budějovice, Czech Republic. Acta Parasitologica 50(1): 49-55
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 770