Fruticicola fruticum

Statut de protecţie: specie nepericlitată Cochilia: este globulară, uşor turtită, cu 5-6,5 anfracte, destul de transparentă, adeseori de culoare gălbuie, dar uneori poate fi şi maro- roşiatică sau chiar violet, uneori cu o bandă de culoare mai închisă la periferie; ombilicul este deschis şi profund (1/7 din diametrul cochiliei); sutura este adâncă Dimensiunile cochiliei: 13-25 mm diametru, 10-20 mm înălţime Aspectul corpului: este albicios, palid gălbui, uneori cenuşiu, pe manta cu o serie de pete mai închise la culoare care se văd prin cochilie Lungimea corpului: 20 mm (uneori 40 mm) Specii asemănătoare: • Arianta arbustorum, care are cochilia mai groasă, cel mai adesea maronie, cu pete alb- crem • Euomphalia strigella, care are sutura mai puţin adâncă, ombilicul mai mare (1/5 din diametrul cochiliei), iar marginile aperturii mai apropiate una de cealaltă în zona parietală • Monacha cantiana, care are cochilia mai turtită (maximum 14 mm înălţime) Hrana: consumă frunzele verzi ale plantelor (Humulus, Urtica, Arctium lappa etc.), frunze în descompunere, ciuperci Comportament: în octombrie-noiembrie, în funcţie de temperatura mediului, îşi caută adăpost pentru a traversa iarna, de obicei sub grămezile de frunze uscate sau în pământ, închizându-şi cu o membrană calcaroasă cochilia; ocazional, poate redeveni activ în perioadele călduroase din timpul iernii Habitat: este o specie de melc higrofilă, care poate fi cel mai adesea găsită în tufărişurile din lunca râurilor, la marginea pădurilor, în vegetaţia înaltă de pe malul apelor