marți, 18 noiembrie 2014

Arianta arbustorum


Statut de protecţie: specie nepericlitată
Cochilia: este globulară, de obicei maronie, cenuşiu-maronie, cu tentă roşcată, presărată cu numeroase pete şi puncte palid gălbui (cu aspect pestriţ), de obicei cu o singură dungă de culoare mai închisă la periferie; coloritul este extrem de variabil, existând numeroase forme de culoare; are 5-5,5 anfracte, cu sutură adâncă, ce pot fi înfăşurate atât spre dreapta cât şi spre stânga; apertura are marginea interioară proeminentă, de culoare albă şi marginile răsucite înspre exterior; ombilicul este de obicei în întregime acoperit (există, spre exemplu, exemplare care au cochilia globulară, cu ombilicul închis şi exemplare cu cochilia aplatizată, cu ombilicul deschis); ca urmare a variabilităţii diametrului, înălţimii, formei, înclinaţiei şi mărimii ombilicului, intensităţii culorii dungii maronii, numărului anfractelor, s-au descris numeroase populaţii caracteristice diferitelor zone geografice şi un număr mare de subspecii; de asemenea, dimensiunile cochiliei scad pe măsură ce creşte altitudinea
Dimensiunile cochiliei: 14-28 mm diametru, 10-22 mm înălţime
Aspectul corpului: corpul melcului are, de obicei, culoare negricioasă, dar poate fi şi maroniu sau brun-gălbui
Specii asemănătoare:
Cornu aspersum, care are cochilia de diametru mai mare (25-40 mm), apertura mare şi oblică
Cepaea (Austrotachea) vindobonensis, care are cochilia mult mai conică, de obicei cu cinci dungi longitudinale de culoare închisă, ombilicul deschis
Hrana: consumă frecvent fragmente verzi de Urtica dioica, Cirsium arvense; adeseori se caţără la înălţime mare în căutarea hranei; uneori, se hrăneşte din carcasele viermilor de pământ
Comportament: este o specie activă mai ales după lăsarea întunericului; uneori, numeroase exemplare (10-20) pot fi văzute pe o suprafaţă nu mai mare de 1 m2; atunci când condiţiile meteorologice sunt neprielnice, are obiceiul de a se adăposti sub pământ
Strategii de reproducere: este o specie care posedă un mecanism prin care este împiedicată fertilizarea ouălelor proprii, înainte de a se transfera celulele reproductive; adeseori ouăle, cu diametrul de 2-3 mm, sunt depuse în urma copulării, dar, în lipsa partenerilor, se poate autofertiliza; depune 30-50 de ouă, în perioada iulie-septembrie; atât numărul, cât şi diametrul ouălelor, scade odată cu creşterea altitudinii la care se dezvoltă populaţiile; ciclul său evolutiv poate ajunge la 14 ani
Habitat: preferă zonele cu umiditate ridicată: terenuri mlăştinoase, pajişti umede, păşuni umede cu substrat calcaros, păduri, habitate deschise; uneori poate fi găsită în zona montană la altitudini ridicate
Prădători: este vânată de păsări (Turdidae), broaşte, gândaci, mici mamifere (şoareci), alte specii de melci
Importanţă: datorită nivelului ridicat de metale grele (Fe, Zn) descoperit în hepatopancreas şi în cochilie, această specie ar putea constitui un bioindicator al poluării biotopurilor urbanizate
Arianta arbustorum DSC38400
Arianta arbustorum DSC38444
Arianta arbustorum DSC38406
Arianta arbustorum DSC38385
Arianta arbustorum DSC38404
Arianta arbustorum DSC84057 Arianta arbustorum DSC84053 Arianta arbustorum DSC84056


  Referinţe:
Baminger H. (1997). Shell-morphometrical characterization of populations of Arianta arbustorum (L.) (Gastropoda, Helicidae) in the Ennstaler Alpen (Styria, Austria). Annalen des Naturhistorischen Museums in Wien 99B: 497-519
Baur B. (1984). Shell size and growth rate differences for alpine populations of Arianta arbustorum (L.) (Pulmonata: Helicidae). Revue Suisse De Zoologie 91(1): 37-46
Baur B. (1993). Population structure, density, dispersal and neighbourhood size in Arianta arbustorum (LINNAEUS, 1758) (Pulmonata: Helicidae). Annalen des Naturhistorischen Museums in Wien 94/95B: 307-321
Čejka T., Hamerlík L. (2009). Land snails as indicators of soil humidity in Danubian woodlands (SW Slovakia). Polish Journal of Ecology 57(4): 741-747
Cook L. M., King M. B. (1966). Some data on the genetics of shell-character polymorphism in the snail Arianta arbustorum. Genetics 53: 415-425
Cuttelod A., Seddon M., Neubert E. (2011). European Red List of Non-marine Molluscs. Luxembourg: Publications Office of the European Union
Glime J. M. (2013). Bryophyte Ecology. Volume 2. Bryological Interaction. Chapter 4-8 Invertebrates: Molluscs. Ebook available online at www.bryoecol.mtu.edu
Grossu A. V. (1993). The Catalogue of the Molluscs from Romania. Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 33: 291-366
Ivison T., Daw A. (2010). Key to the Snails of the Bristol Region. Bristol Regional Environmental Records Centre: 1-20
Kowalczyk-Pecka D. (2009). Rola naturalnej populacji arianta arbustorum (Gastropoda: Pulmonata) w transferze i bioakumulacji metali ciężkich w ekosystemach zurbanizowanych. Ochrona Środowiska i Zasobów Naturalnych 41: 22-31
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 771
Ruud A. B. (2011). Checklist of the land and freshwater Gastropoda of Romania. Fauna Europaea Project
Terhivuo J. (1977). Growth, reproduction and hibernation of Arianta arbustorum (L.) (Gastropoda, Helicidae) in southern Finland. Annales Zoologici Fennici 15: 8-16
* * * Mini-guide d’identification des escargots et des limaces de l’Opération Escargots. Museum d'Histoire Naturelle, Noé conservation et la Fondation Nicolas Hulot: 1-29

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu