Limax (Limax) maximus

Lungimea corpului: 100-150(200) mm Aspectul corpului: adulţii au coloritul corpului palid cenuşiu, brun-cenuşiu, brun-albicios; pe partea frontală sunt numeroase pete negre, pe cea posterioară sunt două sau trei perechi de dungi dicontinue formate din pete longitudinal alungite negre, ce-i conferă aspect de leopard; distribuţia variabilă a petelor şi coloritul diferit al corpului au dus la descrierea unui număr considerabil de forme de culoare; corpul este acoperit de numeroşi tuberculi fini, relativ mici; are tentaculele foarte lungi şi subţiri; mantaua alungită, cu marginea frontală rotunjită, cea posterioară angulară, este lipsită de dungi, dar cu pete negre cu forme şi mărimi diferite; pneumostomul este situat în partea dreaptă, în jumătatea posterioară a mantalei; carena scurtă, se întinde pe mai puţin de jumătate din lungimea cozii; tentaculele au colorit brun- roşcat, fără pete întunecate Piciorul: are colorit uniform, cenuşiu sau gri- albicios; pe laterale, piciorul are colorit palid cenuşiu, cu un rând submarginal de tuberculi mici negricioşi; lasă în urmă o dâră incoloră şi iridescentă de mucus Specii asemănătoare: • Limax (Limax) cinereoniger, care are de-a lungul spatelui o dungă albă caracteristică; piciorul este bicolor, gri închis pe margini şi albicios în zona mediană • Lehmannia valentiana, care are dimensiuni mai mici şi îi lipsesc dungile de pe manta • Lehmannia marginata, care are dimensiuni mai mici şi are o dungă întunecată pe fiecare parte a corpului Hrana: specie detritivoră, care consumă mai ales resturi vegetale, ciuperci, alge, licheni; ocazional este carnivoră şi se hrăneşte cu carcasele altor melci sau cu ouăle acestora, mici nevertebrate sau vânează alte specii de melci sau indivizi din aceeaşi specie; uneori, poare provoca pagube importante plantelor cultivate, atacând plante ornamentale, flori, rădăcini, răsaduri, tuberculi Comportament: este o specie activă mai ales în amurg şi noaptea, uneori putând fi observat şi ziua pe vreme umedă sau răcoroasă; iarna o traversează ca adult în subsoluri, canale de scurgere, grămezi de compost Strategii de reproducere: în timpul fertilizării (iulie-septembrie), adulţii au obiceiul de a sta suspendaţi în aer de un fir gros de mucus, lung de până la 40 de cm, lipit de o ramură sau de un zid; ambii parteneri depun, după fertilizare, câteva sute de ouă transparente, de circa 6 mm diametru, în grămezi; trăieşte până la 2-3(5) ani Habitat: populează aproape în exclusivitate zonele din vecinătatea habitatelor antropizate, locurile umede (parcuri, cimitire, pivniţe, sere, grădini, depozite de legume, magazii, tuneluri subterane); în timpul zilei, se adăposteşte sub tufărişuri, pietre, buşteni, Prădători: este atacată de larvele şi adulţii unor specii de coleoptere (Carabus intricatus) Paraziţi: • este gazdă intermediară pentru o serie de viermi nematozi ai vertebratelor (Cystocaulus ocreatus, Oslerus ostreatus, Aelurostrongylus costaricensis, Angiostoma stammeri) • este gazdă definitivă pentru o serie de viermi nematozi (Phasmarhabditis papillosa, Oslerus ostreatus, Rhabditis dolichura, Angiostoma stammeri)

  Referinţe:

●	Grewal P. S., Grewal S. K., Tan L., Adams B. J. (2003). Parasitism of Molluscs by Nematodes Types of Associations and Evolutionary Trends. Journal of Nematology 35(2): 146-156
●	Hendricks P. (2012). A Guide to the Land Snails and Slugs of Montana. A report of the U.S. Forest Service - Region 1. Montana Natural Heritage Program, Helena: 1-187
●	Kozłowski J. (2010). Ślimaki nagie w uprawach. Klucz do identyfikacji. Metody zwalczania. Poznań: Instytut Ochrony Roślin: 1-64
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 652
●	Lupu D. (1973). Etude anatomique comparative des espèces Limax cinereoniger Wolf, 1803 et Limax maximus Linné, 1758 et description de deux espèces nouvelles du genre Lehmannia Heinemann. Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 13: 47-66
●	McDonnell R. J., Paine T. D., Gormally M. J. (2009). Slugs: A Guide to the Invasive and Native Fauna of California. University of California Agricultural and Natural Resources Publications
●	Rowson B., Turner J., Anderson R., Symondson B. (2013). Slugs of Britain & Ireland. [Short test version]: 18-37
●	Thomas A. K., McDonnell R. J., Paine T. D., Harwood J. D. (2010). A Field Guide to the Slugs of Kentucky. Agricultural Experiment Station. University of Kentucky, College of Agriculture, SR-103: 1-34